Integrarea identitatii nationale in imensa diversitate culturala europeana, prin protejarea traditionalitatii produselor alimentare, reprezinta un element important in procesul continuu de creare a unei identitati a Romaniei in Uniunea Europeana. In ultimii ani, au fost elaborate mai multe legi cu reguli foarte clare, atat pentru producatori, cat si pentru cei care verifica traditionalitatea acestor produse. Carnatii de Plescoi reprezinta, probabil, cel mai cunoscut aliment din lista de produse traditionale propuse de Romania si validata de UE. Multe fabrici, mai mari sau mai mici, produc aceasta delicatesa buzoiana, insa putine o fac respectand reteta traditionala si normele europene. Compania Comsoradi a obtinut in acest an “stampila ovala” - atestatul european care confirma faptul ca produce Carnati de Plescoi traditionali.

Comsoradi Buzau si-a inceput activitatea in anul 1994, prin deschiderea unui magazin alimentar. Gandita ca o afacere de familie, in care sotii Nita s-au implicat total, compania s-a extins in urmatorii ani prin deschiderea unei carmangerii care, ulterior, s-a transformat intr-o veritabila fabrica de preparate din carne, prin implementarea unui proiect Sapard. Investitia a avut o valoare totala de 4 milioane de euro. “Dupa ani de eforturi, am ajuns sa producem cca 7 tone pe zi; procesarea se realizeaza cu utilaje performante achizitionate prin programul Sapard, cu aproximativ 30 de angajati”, spune dl Nita. Continuator al catorva generatii de macelari, Gheorghe Nita a adus astfel Carnatii de Plescoi si Babicul de Buzau in farfuriile orasenilor. Statutului de simplu comerciant avea sa i se adauge cel de producator, ceea ce inseamna responsabilitate fata de pastrarea retetelor traditionale. Comsoradi Buzau produce astfel astazi vestitii Carnati de Plescoi pentru care a fost obtinut a­testatul de produs traditional de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. “Pe langa Carnatii de Plescoi, adauga Petruta Nita, am obtinut atestat de la Minister si pentru produsul traditional Babic Sarbesc, o alta delicatesa buzoiana produsa in carmangeria proprie”. Interesul managerilor Comsoradi pentru calitatea produselor se manifesta si prin investitia intr-un laborator, astfel ca toata materia prima urmeaza fluxul complet de productie, ea fiind testata in permanenta in asa fel incat sa corespunda normelor de igiena si de ca­litate cele mai exigente. Cea mai importanta victorie obtinuta de familia Nita ca urmare a aplicarii programului european este “stampila ovala”, statut care permite producatorilor buzoieni sa desfasoare activitati comerciale intracomunitare. “Inca din primavara anului trecut, produsele noastre s-au comercializat in Spania si Italia, deoarece acolo traiesc foarte multi romani.” Cuvintele de lauda au ajuns pana la Buzau chiar si de la italieni si spanioli, prin intermediul conatio­nalilor nostri, asa ca firma Comsoradi s-a simtit incurajata sa exporte in cantitati mai mari cele doua delicatese buzoiene. Anul trecut, reprezentantii Comsoradi au fost invitati de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, alaturi de toti procesatorii romani aflati in evidenta Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice, la o manifestare expozitionala organizata la Brasov. “Standul Comsoradi a fost cel mai vizitat, produsele noastre au fost degustate de toti invitatii si vizitatorii care isi exprimau nedumerirea ca astfel de produse nu se afla din abundenta pe piata brasoveana”, a mentionat doamna Nita. Expansiunea pe piata este, de altfel, obiectivul principal pentru cei doi oameni de afaceri si pentru anul 2010. Conform teoriei expuse de Gheorghe Nita, cel care urmareste fiecare proces tehnologic al celor peste 100 de produse fabricate in momentul de fata de Comsoradi Buzau, prima etapa care se va consuma in dezvoltarea companiei pe orizontala va fi saturarea pietei locale prin extinderea propriei retele de magazine. “Pana in momentul de fata, spune dl Nita, nu a existat in Buzau un producator important care sa faca fata concurentei si care sa alimenteze piata locala. La capacitatea de productie pe care o avem astazi, nu va trece mult timp si Comsoradi va deveni principalul furnizor al pietei buzoiene cu produse de carmangerie. Un exemplu in acest sens il constituie situatia din perioada Dragaicii cand, din 14 puncte de lucru in care se pregateau mici, 11 se ali­men­tau cu pasta de mici de la noi”. Astazi, din productia zilnica de aproximativ 7 tone pe care le fabrica firma Comsoradi, cel putin doua tone le reprezinta Carnatii de Plescoi si Babicul, aceste doua tipuri de produse beneficiind de linii tehnologice separate. Comsoradi a lansat, de asemenea, pe piata, salamul Victoria, toate produsele companiei avand pe eticheta o imagine reprezentand Tabara de Sculptura de la Magura.