La jumătatea lunii iunie a acestui an au fost publicate rezultatele a două cercetări de piață deosebit de importante, care au vizat comportamentul consumatorilor europeni de carne, produse din carne, lapte și lactate. Cercetarea care a vizat categoria Carne a fost efectuată în comun de compania GfK și Universintatea Wageningen din Olanda, iar cea care a vizat categoria Lapte-lactate, de Cargill și Eurostat. Iată, așadar, cum se comportă și ce doresc consumatorii europeni de la procesatorii de carne și lapte.Globalizarea informației uniformizează comportamentul de consum   În analiza procesului decizional al consumatorilor europeni de carne și produse din carne s-a pornit de la elaborarea unui model comun, pornindu-se de la ipoteza că blocurile de consumatori sunt în interdependență, existând puternice relații între diferitele blocuri, ca urmare a globalizării comerțului și, mai ales, a informației, aspect mai puțin luat în calcul de multe analize. Totodată, procesul decizional al europenilor a fost analizat și în funcție de prețuri, indicându-se trei categorii de țări exponente, după cum urmează:   -Niveluri ridicate de preț: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Suedia și Marea Britanie; -Niveluri medii de preț: Cipru, Grecia, Malta, Portugalia și Spania -Niveluri scăzute de preț: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.   Divergența prețurilor între statele membre ale UE este în concordanță cu prețul comparativ de consum, dar nu este legată de concentrarea în comerțul cu amănuntul. Acum, să vedem principalele elemente ale comportamentului.   Motivaţia   Consumatorii au fost rugați să indice cei mai importanți și cei mai puțin importanți factori pe care îi iau în considerare când cumpără carne. Cei mai importanți factori sunt indicațiile senzoriale (”carnea arată proaspătă”-10,2%, ”carnea arată gustoasă”-8,7% și ”carnea este expusă igienic”-8,4%), prețul (”prețul este rezonabil”-8,1% și ”prețul este accesibil - 7,9%), și originea (”carnea este produsă în țara mea”-7,9%). Aspecte cum ar fi trasabilitatea sau perioada de valabilitate au avut o importanță medie (6,5%, respectiv 5,6%).   Factori mai puțin importanți au fost: ”carnea este ecologică”: 3,3 %, ”carnea are certificare de bunăstare”: 4,8 %, și ”carnea este produsă în conformitate cu standardele de mediu”: 4,8 %. În plus față de întrebarea referitoare la factorii cei mai importanți și cei mai puțin importanți, o mare majoritate a consumatorilor din UE sunt interesați de termenul de valabilitate (68%), preț (67%) și prețul pe kilogram (67%). Alte aspecte: țara de origine (48%), producător (44%), ingrediente (32%), certificate de origine (26%), certificări privind bunăstarea animalelor (22%) și valori nutriționale (21%), sacrificări conform ritualurilor religioase (8%), combinații de carne (12%), (12%), fără OMG (17%), certificări ecologice (18%) mențiuni nutriționale (18%).   Oportunitatea   În ceea ce privește canalele de achiziție, 40% dintre consumatorii UE folosesc un supermarket, ca principal distribuitor de carne, urmat de măcelării (25%) și hipermarketuri (18%), băcănie (7%), magazine cu discount (6%), ferme (2%), piețe (2%). Deși principalul canal de vânzare cu amănuntul pentru consumatori este supermarketul, acesta este mai puțin probabil să fie comerciantul preferat (28%). Opusul îl reprezintă măcelaria (36%). Pe lângă principalul lor comerciant cu amănuntul, majoritatea consumatorilor folosesc un număr de alți comercianți cu amănuntul pentru achizițiile de carne: 94% cumpără din supermarket, hipermarket, magazin alimentar/convenience store sau un magazin discount, iar 66% cumpără din măcelărie, fermă sau piață. Pentru 61% dintre consumatorii din UE, principalul lor comerciant cu amănuntul este preferat deoarece, pentru mai mult de jumătate dintre ei, factori precum alegerea produselor, prețurile și accesul, sunt elemente adecvate la nevoile lor. Abilitatea   Capacitatea consumatorilor este limitată în ceea ce privește înțelegerea și cunoașterea pieței cărnii. Consumatorilor li s-a cerut să indice trei elemente importante de etichetare. Cifrele de conștientizare au fost destul de scăzute: doar 4% au indicat sensul corect al denumirii de origine protejată (DOP), 23% au știut semnificația unei etichete cu un conținut scăzut de grăsimi și doar 36% au cunoscut sensul indicației ”a se consuma înainte de…”. Când au fost întrebați despre tipurile de carne pe care le cunosc, 76% dintre consumatori au declarat că știu țara de origine, iar 55% cunoscc elementele de certificare de calitate. Gradul de conștientizare diferă semnificativ între țări, dar consumatorii din UE15 sunt, în general, mai conștienți de anumite tipuri de carne sau etichete.   Intenția declarată și comportamentul real   Cercetările existente arată că există un decalaj între intențiile declarate ale consumatorilor și comportament, în special pentru produsele etice: mulți consumatori declară un interes în etică, dar procentul celor care cumpără produse ”etice” este mic. Prețurile, dar și informațiile, sunt factori cheie care explică această diferență. Consumatorii au fost întrebați dacă ar dori să-și schimbe comportamentul de cumpărare: 68% spun că ar dori să cumpăre cel mai des cel puțin un tip specific de carne, 41% menționând carnea ecologică, 40%: carne cu certificare de bunăstare a animalelor, carne certificată de origine: 39% și carne cu certificări de calitate referitoare la origine: 38 %.   Satisfacţia   Privind aspectele specifice ale pieței cărnii, doar 20% dintre consumatori sunt satisfăcuți de preț, 18% de existebța pe piață a cărnii certificată pentru mediu și climă, și doar 20% cu disponibilitatea de carne certificată pentru bunăstarea animalelor. De asemenea, 64 % dintre consumatori par a fi îngrijorați de impactul pe care îl are carnea pentru sănătate și doar 36% sunt mulțumiți de acest aspect. Însă, consumatorii europeni sunt foarte mulțumiți de disponibilitatea generală de carne (58%), și de condițiile igienice de comercializare (51%). Piața europeană a lactatelor, ”atacată” de alternative   În Europa și, mai ales, în Occident, piața lactatelor este matură, în comparație în alte regiuni, consumul pe cap de locuitor este înalt și în întreaga regiune se manifestă o cultură puternică a produselor lactate. Acestea fiind spuse, trebuie amintit și faptul că piața produselor lactate este în declin de mai mulți ani, deoarece consumatorii încearcă să-și schimbe dieta, ca urmare a preocupărilor din ce în ce mai mari cu privire la aportul de grăsimi și problemele legate de drepturile animalelor, care conduc aceste atitudini de schimbare a comportamentului de consum.   Ca urmare, între 2012 și 2017, vânzările de produse lactate din Europa de Vest au înregistrat o pierdere de 3,4 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Euromonitor International. În ciuda acestui declin, există posibilități de creștere a pieței produselor lactate în Europa, dar această piață este nu doar foarte fluctuantă, ci și amenințată de tendința consumatorilor de a căuta produse alternative.   În plus, dezvoltarea continuă a noilor produse despre care se afirmă că aduc beneficii de sănătate, numind aici, chiar alternativele, reprezintă o zonă optimistă pentru brandurile din regiune. Oricum, realitatea momentului este contradictorie. În timp ce în țările scandinave, Germania sau România este de așteptat o creștere a producției de lactate, în Italia este așteptat cel mai mare declin, din cauza scăderii consumului de produse care conțin lactoză.   Un comportament în tranziție   Pentru a oferi o înțelegere mai profundă a utilizării produselor lactate în rândul cumpărătorilor europeni, studiul realizat de Cargill a analizat obiceiurile și preferințele de cumpărare a produselor lactate, precum și percepțiile asupra ingredientelor, pe un eșantion de 1.806 de cumpărători din Uniunea Europeană dar și din Rusia.   Potrivit studiului, se poate spune că, în ansamblu, Europa este o regiune aflată în tranziție: posedă și continuă tradiția consumului de lactate, în timp ce caută alternative pentru sănătate. Una dintre cele mai interesante constatări din acest raport constă în faptul că utilizarea produselor alternative și a lactatelor se află la niveluri relativ ridicate în Europa.   Adevărata evitare a produselor lactate este, de asemenea, relativ scăzută, ea manifestându-se la 1 din 10 cumpărători, cu cea mai mare evitare în Danemarca și Marea Britanie, în timp ce cumpărătorii din Spania au cea mai mare probabilitate de a consuma lactate, ca parte a dietei lor. Motivele pentru evitarea produselor lactate sunt legate de sănătate (reducerea aportului de grăsimi saturate), sau de problemele care țin de drepturile animalelor și de cruzime. Să fie ”alternativ”, dar să aibă gust de lapte   În timp ce iaurtul este cel mai frecvent produs lactat cumpărat, dintre categoriile studiate, utilizarea alternativelor de lapte este în creștere în toată Europa, fie exclusiv, fie în plus, față de consumul de ”lactate reale” (cum sunt ele numite în rportul Cargill). Însă, cei care au încercat alternative de lapte condiționează intenția de achiziție de preferința pentru gustul produselor lactate reale. Numărul acestora  este aproape dublu, față de cei care preferă gustul produselor alternative. În Rusia, gustul de lapte este de opt ori mai important, în comparație cu media europeană.   În ciuda declarațiilor, Spania are cea mai mare rată de consum de produse alternative: două treimi dintre cumpărători spanioli intervievați spun că achiziționează alternative lactate exclusiv sau în combinație cu produse lactate reale. În timp ce 22% din consumatorii europeni susțin că au au încercat produse alternative, dar nu le plac, 23% spun că nu le-au încercat niciodată. Este posibil ca prima de preț a alternativelor de lapte să limiteze creșterea segmentului, deoarece mai mult de 4 din 10 cumpărătorii europeni chestionați cred că alternativele pentru lapte sunt prea scumpe.   Europenii, foarte interesați de ingredientele din lactate   În general, gustul este universal important în decizia de achiziție a tuturor produselor lactate, dar el este foarte important mai ales în Marea Britanie, Franța, Germania și Danemarca. Acest lucru este mai puțin pregnant în Spania și Rusia, unde importanța gustului excelent este depășit de calitatea ingredientelor, pentru multe categorii de produse. Nutriția este, de asemenea, importantă pentru consumatorii europeni când achiziționează produse lactate. 50 % dintre cumpărătorii europeni declară că la raft compară cel puțin două ambalaje, pentru a verifica o parte din informațiile nutriționale (lista de ingrediente sau caseta cu informații despre nutriție), pentru majoritatea produselor lactate la prețuri apropiate.   Când vine vorba despre atributele produselor lactate, evitarea OMG-urilor și a substanțelor chimice din lista de ingrediente, sunt răspunsuri comune ale europenilor, la rate de aproape două treimi, pentru toate categoriile de produse. În Rusia, acest procent este de peste 80 %. În general, cumpărătorii europeni manifestă o atenție deosebită față de ingrediente, în proporție de 60%. În majoritatea țărilor ele sunt un indicator despre cât de sănătos este produsul lactat în cauză.