ISO 9000 pentru sistemele de management al calității a fost elaborat cu speranța că se va ajunge la o standardizare globală, oferind în același timp o calitate constantă în bunuri și servicii. Din păcate, deși standardul a devenit global, cu siguranță, nu a reușit să asigure o calitate constantă. În aceste condiții, se pune întrebarea dacă ISO 9001 va reuși să se înalțe sau nu, la așteptările mult dorite!Inflație de organizații de certificare   La nivel mondial, ISO 9001 a prins teren. Numai în Marea Britanie, stat care este puțin mai mare decât California, s-au înregistrat 70.000 de organizații, comparativ cu doar 50.000 organizații, înscrise în SUA. Pe de altă parte, India și China au fiecare, câte 10.000 de organizații înregistrate la ISO 9001. Deși s-a înregistrat o creștere semnificativă a exporturilor, o mare parte a acestora a fost atribuită politicilor non-standard sau a altor evoluții, întrucât aceste țări nu au câștigat în mod necesar rentabilitatea corespunzătoare a investițiilor, de la adoptarea ISO 9001.   Faptul că acest standard continuă să se răspândească, deși într-un ritm mult mai lent, se datorează în mare parte, presiunii pieței. Cu toate acestea, în momentul de față, după o jumătate de milion de înregistrări, supraviețuirea standardului depinde de evoluția în cadrul unui fenomen cultural, condus de nevoile interne, mai degrabă, decât de presiunea externă. Din păcate, exemple în acest sens sunt puține și rare. Presupunând că această tendință actuală va continua, înregistrările confirmă însă o creștere negativă.   Standardul ISO 9001 este însă un exercițiu strategic. Acesta este proiectat pentru a efectua o schimbare culturală într-o organizație, astfel încât toată lumea că fie convinsă de calitatea fiecărui proces al afacerii. Dar, pentru acest lucru, este obligatoriu ca fiecare consultant să înțeleagă standardul, elementele de bază ale diverselor procese ale afacerii și relația dintre ele. Aceasta, pentru că un sistem marginal produce rezultate marginale și pierde credibilitatea în ochii directorilor, al căror angajament este să se implice și să asigure resurse de success. Sistemele care nu reușesc să impresioneze directorii, sunt delegate la nivelurile inferioare de gestionare, mai ales în cazul în care ele devin poveri birocratice, mai degrabă, decât instrumente strategice ale afacerii. Ce ar trebui făcut?   De exemplu, Ashok M. Thakkar, președinte și CEO al firmei de consultanță Roswell, LLC ITTI.,  consideră că, în primul rând, Societatea  Americană pentru Calitate și ANSI-RAB ar trebui să promoveze ISO 9001 ca un instrument strategic de afacere, demn de a fi discutat și dezbătut în consilii, la cel mai înalt nivel. Pe de altă parte, ASQ trebuie să dezvolte criterii de certificare pentru consultanți, astfel încât să fie eliminați consilierii marginali. Cursurile de specializare ar trebui să fie ținute de directorii de companii care să explice foarte clar ce înseamnă ISO 9001, importanța lui strategică și strategiile de implementare. Aceste cursuri ar trebui să specifice care sunt rolurile managerilor de top.   În plus, specialiștii de formare profesională ar trebui să posede anumite calificări de bază, inclusiv experiență practică, înainte de a-i învăța pe alții. Totodată, ar trebui să fie stabilit un program de certificare pentru toți reprezentanții de management, dar și să fie elaborate orientări mai stricte, în ceea ce privește autoritatea reprezentanților conducerii, în cadrul organizațiilor, cât și criterii clare pentru verificarea faptului că managementul de top este un calificativ al reprezentanților conducerii companiilor. Iar, cele de mai sus nu sunt valabile doar pentru Statele Unite, principiile putând fi aplicate, și chiar este necesar să se întâmple așa, în toate zoonele geografice. Dar, de la vorbe până la punerea acestora în practică, mai este cale lungă!