Certificarea Fairtrade este un sistem de certificare al produselor care trebuie să îndeplinească condiții privind mediul, natura muncii și standardele de dezvoltare. Supravegheat de către un organism de standardizare, Fairtrade International (FLO), și un organism de certificare, FLO-CERT, sistemul presupune un audit independent al organizațiilor de marketing și, uneori, al producătorilor. Companiile din industria lactatelor, care oferă produse care îndeplinesc standardele Fairtrade, pot solicita licențe de utilizare ”Fair Trade Mark Certified, pentru produsele lor. Pe de altă parte, sistemul de certificare Fairtrade International acoperă o gamă extinsă de produse alimentare, începând cu produsele lactate, fructele, până la ceai și vinuri.

Certificații suportă costuri suplimentare Cooperativele sau alte firme Fairtrade certificate suportă costuri suplimentare, inclusiv creșterea costurilor de marketing, taxe de certificare și inspecție și costurile de conformitate cu caietul de sarcini. Cu toate acestea, ele pot, în medie, să vândă doar o cantitate mică din producția lor ca produse certificate Fairtrade, din cauza lipsei de cerere, fiind obligați să vândă restul produselor ca fiind necertificate, deci la prețurile mondiale. O altă normă impusă este aceea potrivit căreia orice deficit, după plata acestor costuri, înseamnă un preț mai mic pentru agricultori, în timp ce orice surplus din prețul premium trebuie să fie cheltuit pe "proiecte sociale" pentru "obiective comune", organizate de către cooperativă, decât să se concretizeze într-o plată suplimentară pentru fermieri. Aceste ”obiective comune”  se referă la construirea de săli de clasă, terenuri de sport, sau în funcție de nevoile pe care le stabilesc grupurile de femei.   Condiții și standarde   Agricultorii Fairtrade trebuie să îndeplinească o gamă largă de criterii asupra producției: există limite cu privire la utilizarea muncii copiilor, a pesticidelor, erbicidelor, a produselor  modificate genetic și așa mai departe. Toate aceste criterii de producție presupun, evident, costuri mărite, dar agricultorii din sistem nu sunt plătiți cu sume mai mari. Aceste costuri  mărite înseamnă că fermierii trebuie să muncească mai mult, și că trebuie să angajeze muncitori, în loc de a folosi munca familiei. Există mai multe tipuri de standarde Fairtrade, inclusiv standarde pentru situații de contract, pentru importatori și, de asemenea, pentru diferite produse. Standardele Fairtrade pentru organizațiile mici de fermieri includ, printre altele, și obligația luării deciziilor în mod democratic, astfel încât fermierii să aibă un cuvânt de spus despre modul în care sunt investite primele Fairtrade. Printre obligații se mai numără și cerința expresă de consolidare a capacităților de producție dar și consolidarea economică a organizației.Potrivit standardelor Fairtrade, angajații primesc salarii minime, iar negocierea este colectivă. Standardele comerciale trebuie să acopere plata primelor, la prețuri minime, acordarea de credite și să asigure relațiile comerciale dintre exportator și importator. De obicei, pentru ca un produs să fie marcat ca având certificare Fairtrade, cel puțin 20% din compoziția sa trebuie să fie format dintr-un produs Fairtrade.