(Afacere) Carnea de moluşte Rapana Venosa - specie care se dezvoltă în Marea Neagră de circa 50 de ani - ajunge cu succes pe piaţa coreeană datorită unor întreprinzători români din localitatea 23 August, judeţul Constanţa, care au decis în anul 2012 să investească într-o fabrică de procesare moluşte, unica de acest fel din România.   Început din fonduri proprii pentru construcţie şi ajutor european pentru procesare Cu o investiţie iniţială de 450.000 de euro din fonduri proprii pentru construcţia fabricii şi în baza unui proiect de peste 5,18 milioane de lei, finanţat în proporţie de 60% din fondurile europene pentru pescuit, în vederea dotării cu echipamente specifice liniilor de procesare, unitatea a reuşit anul trecut să proceseze 307 tone de materie primă şi alte 165 de tone în acest an. Peste 99% din producţia de carne de rapană, adică 120 de tone, a fost exportată anul trecut în Coreea de Sud la un preţ ferm, stabilit prin contract, în medie, de 6,5 dolari pe kilogram. În cel de-al doilea an de procesare, adică în 2014, care încă nu este finalizat, au fost exportate 46 de tone de produs finit.   'Am făcut această fabrică pentru că există o cerere de carne de rapană foarte mare din partea coreenilor şi japonezilor. Practic, nu putem acoperi întreaga cerere a acestora. Construcţia fabricii a durat şase luni şi a fost realizată numai din fonduri proprii prin asociere cu un partener englez, dar şi din credite bancare. Nu am accesat fonduri europene pentru construcţie întrucât, dacă am fi aşteptat toată procedura de achiziţie, ar fi însemnat să nu putem demara activitatea odată cu începerea sezonului în anul 2013. Echiparea fabricii s-a făcut însă şi cu finanţare prin Programul Operaţional pentru Pescuit pe un proiect în valoare totală de 5,18 milioane de lei şi o valoare eligibilă de 4,19 milioane de lei, din care finanţarea nerambursabilă este de 2,5 milioane lei', afirmă Alina Constantinescu, director executiv şi acţionar, alături de soţ, în societatea constănţeană.   Unitatea de procesare moluşte are o suprafaţa de 777 de mp şi o capacitate de prelucrare de 5 tone la opt ore, însă în perioada de vârf, respectiv lunile iulie-septembrie, poate prelucra şi 15 tone, în  24 de ore. Fabrica este dotată cu un depozit de materie primă, cu o capacitate de 20 de tone, un tunel de congelare rapidă (-35 grade Celsius) pentru 3 tone la 3 ore, un depozit de produs finit (-18 grade Celsius) cu capacitate de 25 de tone şi un depozit de deşeuri  (0 - 4 grade Celsius) de 5 tone.   Intenţia antreprenorilor români prin construcţia acestei fabrici de procesare a fost de a susţine pescuitul autohton din Marea Neagră, de a creşte valoarea adăugată la produsele pescăreşti, precum şi de a contribui la formarea pieţei interne pentru consumul de rapană şi de alte moluşte prin aprovizionarea cu produse autohtone 'Made in Romania'.   Din procesarea rapanei ca materia primă rezultă practic două produse, respectiv carnea din rapana mare şi carnea cu cochilie pentru rapana mică. Un al doilea produs procesat în fabrică, dar în afara sezonului pentru rapană, este scoica dantelată albă, denumită popular Scapharca. Sezonul începe practic în luna iunie şi ţine până în noiembrie, însă lunile de vârf sunt iulie, august şi septembrie.   'În 2010, când am început să colectăm rapana, am lucrat în parteneriat cu fabricile de la Jurilovca pentru procesare, iar din 2013, când am început aici am avut avantajul că este foarte aproape de punctele de colectare. De asemenea, un alt avantaj a fost acela că rapana nu a mai fost inclusă în perioade de prohibiţie şi acum poate fi recoltată tot timpul anului. Însă, cel mai important lucru a fost faptul că s-a permis de anul trecut colectarea cu vaporul dotat cu traul pentru moluşte, nu doar colectare cu scafandri, aşa cum am făcut la început, ceea ce ne permite să colectăm o cantitate de materie primă mult mai mare', spune Constantinescu.