Cererea pentru carne de pasăre bio este în continuă creștere pe piața europeană, determinată de interesul consumatorilor pentru produse naturale și sustenabile. Conform Eurostat (2024), producția de carne bio a crescut cu 12% față de 2023, iar ponderea acesteia în totalul producției de carne de pasăre a atins 4,7% la nivelul Uniunii Europene.

În România, piața produselor bio se află într-o fază de dezvoltare, dar cu un potențial semnificativ. Potrivit Ministerului Agriculturii (MADR), suprafețele destinate creșterii păsărilor ecologice s-au dublat în ultimii cinci ani, iar numărul fermelor certificate bio a depășit 300 în 2024.

Totuși, costurile de producție pentru carnea bio sunt cu 30–40% mai mari față de sistemele convenționale, din cauza hranei naturale, ritmului lent de creștere și restricțiilor privind tratamentele medicamentoase. Aceste costuri se reflectă direct în prețul final, care este adesea cu 50–60% mai ridicat, limitând accesul unei părți din consumatori.

Un alt obstacol îl reprezintă lipsa unităților de abatorizare și procesare dedicate produselor bio. În România, doar trei abatoare sunt acreditate pentru carne de pasăre ecologică, conform ANSVSA. Acest lucru restrânge posibilitatea extinderii lanțului de distribuție și afectează competitivitatea fermierilor locali.

Pe plan european, Comisia Europeană încurajează creșterea producției ecologice prin obiectivele Pactului Verde și strategia From Farm to Fork, care urmărește ca 25% din terenurile agricole să fie certificate bio până în 2030. Pentru România, atingerea acestui obiectiv depinde de integrarea finanțărilor AFIR și PNDR 2023–2027, alături de consolidarea asociațiilor de producători.

Pe termen lung, dezvoltarea segmentului de carne bio poate transforma România într-un furnizor regional de produse premium. Succesul depinde însă de comunicarea clară cu consumatorii și de garantarea trasabilității — cheia credibilității în agricultura ecologică modernă.

(Foto: Freepik)