Prezentă, vineri, la sediul MADR, acolo unde a avut loc o mică festivitate prilejuită de Certificarea IPS, pentru Salamul de Sibiu, dar și DOP, pentru Telemeaua de Ibănești, doamna Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu-APSS, a declarat că toţi cei care doresc să realizeze acest produs trebuie să aibă o fabrică, să realizeze produsul conform caietului de sarcini şi să fie în arealul geografic.   În termeni oficiali, atestatul în cauză se numeşte Indicaţie Geografică Protejată (IGP) şi se obţine în condiţii destul de dure de verificare.   Carmen Gavrilescu a mai spus că, în prezent, are o solicitare de la compania Cris-Tim şi că, dacă aceasta îndeplineşte criteriile, atunci va fi primită. Salamul de Sibiu a dobândit, din 10 martie 2016, denumirea de Indicaţie Geografică Protejată, la 20 de zile după publicarea anunţului de înregistrare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.   La scurt timp, producătorii atestaţi le-au transmis comercianţilor (retailerii de mezeluri) să nu mai vândă salam de Sibiu care nu are această recunoaştere înscrisă pe etichetă.   Întrebat ce pot face producătorii neatestaţi, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a răspuns: „Cine are un produs Salam de Sibiu care nu respectă caietul de sarcini trebuie să îl retragă. Trebuie să discute cu Asociaţia în cauză şi să obţină caietul de sarcini şi, astfel, are dreptul de a produce“.   Ministrul a precizat că sunt şi alţi producători care ar dori să poată să realizeze Salamul de Sibiu, dar că „sunt reguli clare pe care trebuie să le respecte“ şi că nu Ministerul Agriculturii se ocupă de acest aspect. (În imagine, doamna Carmen Gavrilescu, într-o interveție la Meat & Milk 2015)