Anul 2018 va fi cu siguranță bulversant pentru pața europeană a cărnii și cea a laptelui. Pe plan internațional se întâmplă deja lucruri importante, se poartă negocieri pentru liberalizarea comerțului cu țările Americii de Sud, cu Noua Zeelandă și Australia, Tratatul de Liber-Schimb canadiano-european a fost deja semnat și sunt semne că vor fi reluate și negocierile pentru deblocarea Tratatului cu Statele Unite ale Americii. Totodată, în 2018 vor fi negociate la sânge condițiile în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. Din păcate, pe plan intern nu se dă o prea mare importanță acestui eveniment care va avea un impact major asupra celor două piețe. Tocmai de aceea insistăm pe această temă, pentru a determina pe toi cei care activează în domeniile noastre de interes să analizeze foarte bine viitorul, pentru că tot ce se întâmplă în lume ne afectează și pe noi, românii. Iată, așadar, ultimele analize pe tema Brexit, pentru cele două sectoare, carne și lapte.UECVB: Pentru Industria europeană a cărnii, Brexit va fi un dezastru!   Un raport dat publicității la finalul lunii noiembrie 2017 de către UECVB, indică faptul că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea un impact catastrofal asupra industriei europene a cărnii: Valoarea producției din UE va scădea anual cu 2,4 miliarde de euro, pentru carnea de vită, și cu 2,3 miliarde de euro anual pentru carnea de porc, comerțul va scădea cu până la 84% și cel puțin 32.000 de locuri de muncă vor fi pierdute. Aceste concluzii au fost trase de UECVB în urma studiului cu titlul ”Criză-Industria cărnii din UE într-un scenariu Hard Brexit”, comandată de instituția amintită și efectuată de Red Flag Consulting, pentru a analiza impactul potențial al părăsirii pieței europene unice de către UK. Potrivit analizei, UECVB a constatat că Brexit-ul va determina următoarele mutații:  

• Comerțul se prăbușește: O scădere cu 84% a comerțului, în special cu carne de vită, între UE 27 și Marea Britanie.
• Șocul prețului pieței: Valoarea producției de carne de porc din UE va scădea cu 2,3 ​​miliarde de euro, iar pentru carnea de vită, cu 2,4 miliarde de euro.
• Pierderi de locuri de muncă: cel puțin 32.000 de pierderi de locuri de muncă în întreaga UE la nivel de fermă, prin prelucrare și distribuție.

  Mai mult, în acest scenariu, produsele din carne s-ar confrunta cu sarcini mai mari decât aproape orice alt sector. Tarifele OMC vor fi mai mari ale OMC decât în orice alt sector, vor fi necesare costuri suplimentare ale controalelor veterinare, pe lângă controalele vamale la care se confruntă toate bunurile și se vor constata perturbări majore ale lanțurilor de aprovizionare, aducând piața în stare de haos pentru sistemele de livrare la timp a cărnii proaspete.   Comerțul cu carne se va prăbuși   Raportul cuprinzător a modelat impactul Brexit-ului asupra schimburilor comerciale dintre Marea Britanie și UE, în ceea ce privește produsele din carne, și a constatat că, odată cu creșterea costurilor impuse de barierele tarifare, controalele sanitar-veterinare suplimentare și creșterea costurilor de transport ar conduce la o reducere a comerțului cu carne din UE în Marea Britanie cu până la 84% pentru carnea de vită, 76% pentru carnea de oaie și 48% pentru carnea de porc.   Raportul constată că un scenariu dur al Brexit va avea un impact profund negativ asupra pieței UE a cărnii, având în vedere fluxurile comerciale majore dintre UE 27 și Marea Britanie. Deoarece Marea Britanie are o piață cu deficit de carne, în principal, impactul negativ va fi resimțit în întreaga UE. Dat fiind că prelucrarea cărnii implică dezasamblarea carcasei într-o multitudine de părți și produse de consum, aceasta trebuie să găsească piețe pentru toate părțile carcasei și, prin urmare, impactul va fi transmis în întreaga piață unică, afectând toate țările membe și comerțul direct cu Regatul Unit.   ”Amploarea șocului Brexit greu va fi semnificativ mai mare, decât criza din industrie creată de interdicția importului de produse alimentare rusești în 2014 și ar fi mult mai dificil să se găsească piețe alternative pentru produsele deturnate”, se subliniază în raport. În plus, va exista o perturbare majoră a pieței cărnii proaspete procesate cu tehnologii moderne și a fluxurilor de comerț ”just in time”, care sunt susținute de sisteme logistice sofisticate, ducând la pierderi suplimentare pentru sectorul cărnii, atât pentru furnizorii continentali, cât și în privința consumatorilor din Marea Britanie din sectorul aprovizionării cu carne proaspătă.   Trebuie diminuate efectele negative   Raportul concluzionează, de asemenea, că vor fi necesare soluții pentru a diminua perturbările și dezastrele pentru industria europeană a cărnii. De aceea, Raportul recomandă:  

• O perioadă de tranziție suficient de lungă, pentru a permite companiilor să se adapteze la noile realități și acorduri;
• Stabilirea unei viitoare relații comerciale care să creeze o povară minimă pentru afaceri, în special pentru IMM-uri, și care să mențină condițiile curente de tranzacționare cât mai mult posibil;
• Asigurarea unei convergențe continue a reglementărilor între Regatul Unit și UE;
• Implementarea mecanismelor de sprijinire a pieței, inclusiv creșterea accesului pe piață a sistemelor de tranzit simplificate pe plan internațional și a investițiilor vitale în facilitățile portuare.

  Comentând lansarea raportului, Philippe Borremans, președintele UECBV, a declarat: ”Brexit-ul reprezintă cea mai mare amenințare pentru producătorii europeni, consumatorii și prelucrătorii de carne, cu un impact potențial mult mai mare decât interdicția de import a Rusiei. Prin întreruperea uneia dintre cele mai mari și mai valoroase piețe de carne din Europa, Brexit amenință să fie catastrofală pentru industria din Europa și Marea Britanie. În acest scenariu cel mai nefavorabil, în care nu s-a convenit nicio înțelegere între UE și Regatul Unit, impactul asupra sectorului cărnii va fi devastator, din cauza expunerii specifice acestui sector la sarcina tarifară, a costurilor veterinare suplimentare și a controalelor vamale și de transport, precum și a întreruperii logisticii”. Acesta a adăugat:   ”Constatările conținute în Raport confirmă temerile noastre cele mai grave: Brexit-ul va trimite valuri de șoc prin întreaga industrie europeană a cărnii, distrugând locuri de muncă, crescând prețurile de consum și devastând mijloacele de existență ale proprietarilor de afaceri mici care lucrează în sectorul nostru. Scara acestei crize este pur și simplu prea mare pentru a fi ignorată și îi implorăm pe factorii de decizie politică să urmeze recomandările prezentate în acest raport și să protejeze acest sector alimentar european vital”.   Rabobank: Brexit va distorsiona piața globală a lactatelor   La rândul lor, specialiștii de la Rabobank susțin că incertitudinea creată de Brexit a devenit o chestiune esențială pentru jucătorii din sectorul produselor lactate. Guvernul britanic va trebui să treacă printr-o serie de etape înainte de a ieși din blocul comercial. Nu este clar cum și când vor fi luate aceste acțiuni sau care va fi reacția din alte state membre ale UE. Este drept, negocierile au început, s-a trecut la o nouă etapă, dar, după ce s-a stabilit, de principiu, cuantumul sumei pe care Marea Britanie trebuie să o plătească spre UE, rămân de negociat aspecte la fel de importante, respectiv acordurile comerciale.   Ca parte a negocierilor, Marea Britanie va încerca să mențină accesul la piețele europene la tariful zero de care se bucură în prezent, dar fără costurile de aderare și fără restricții privind libera circulație a cetățenilor UE pentru a locui și a lucra în Regatul Unit. Dimpotrivă, alte țări europene vor dori să restricționeze accesul liber pe piața UE a produselor britanice, cu excepția cazului în care Regatul Unit va contribui la buget și va permite libera circulație a cetățenilor UE. Dar acele state membre ale UE care au legături comerciale semnificative cu Regatul Unit sunt puțin probabil să riște să piardă accesul pe piața britanică.   Comerțul va continua. Dar cum?   Marea Britanie își asigură circa 77% din necesar, atunci când vine vorba de producția de lapte. Însă, nivelurile viitoare de comerț vor depinde de nivelul tarifelor pentru importurile în Regatul Unit. Nivelurile tarifare actuale ale OMC pentru produsele lactate care intră în Regatul Unit din afara UE sunt stabilite în medie la 40%. Iar acum, nu este clar dacă acordurile comerciale și acordurile tarifare cu statele membre ale UE vor respecta această valoare.   Peste 85% din importurile Cheddar (cea mai consumată brânză din Marea Britanie), provin din Irlanda. La fel de drept este faptul că, în timp ce Irlanda va încerca să mențină liber accesul pe piața din Marea Britanie, pentru care a furnizat 87.000 de tone de Chedar anul trecut, orice întrerupere a acestui comerț ar permite producătorilor din Regatul Unit să-și mărească cota de piață internă. În calitate de membru al UE, până la încheierea negocierilor de ieșire, este, în mod teoretic, ilegal pentru Marea Britanie să negocieze în mod independent alte acorduri comerciale. În practică, însă, Regatul Unit va încerca să încheie acorduri în momentul în care va părăsi UE. Întrucât companiile din Regatul Unit îndeplinesc deja standardele UE, negocierile privind intrarea pe piață se vor baza probabil mai mult pe aspecte politice, decât pe probleme tehnice.   Politici monetare incerte   Pe termen scurt, Regatul Unit poate încerca să reducă ratele dobânzilor pentru a menține creșterea economică. Reducerea ratelor dobânzii este probabil să slăbească lira sterlină față de alte valute, inclusiv moneda euro, și ar avea ca efect stimularea exporturilor. Cu toate acestea, deoarece Regatul Unit nu își asigură din producție proprie necesarul de produse lactate, impactul va fi negativ asupra importatorilor ale căror produse vor costa mai mult pentru consumatorii de acolo. Orice slăbire a lirei britanice va reduce, de asemenea, costul achizițiilor în Regatul Unit de către companiile din afara UK.   Pe termen lung, efectul așteptat pe scară largă este o devalorizare a lirei britanice. Dacă se întâmplă acest lucru, Marea Britanie poate crește ratele dobânzilor, pentru a menține valoarea monedei, făcând investițiile mai scumpe pentru companiile din Regatul Unit. Și sprijinul guvernului pentru producătorii de produse lactate este incert. În prezent, în jur de 7% din veniturile fermelor din sectorul laptelui din Regatul Unit sunt furnizate de subvențiile UE, pentru terenuri și investiții, ca parte a Politicii Agricole Comune. În ciuda promisiunilor făcute de politicieni care militează pentru acordarea acestor subvenții de către guvernul britanic, nu este clar, încă, dacă acest lucru va fi posibil, având în vedere lipsa de influență politică a producătorilor de produse lactate. Desigur, orice reducere a nivelurilor de sprijin va reduce la rându-i rentabilitatea producției de lapte și ar putea afecta nivelurile de producție ale fermierilor britanici.   Reglementări reduse și noi acorduri comerciale   În Regat, cei care s-au pronunțat net în favoarea Brexit au susținut că firmele din Marea Britanie nu vor mai fi limitate de multiplele reglementări pe care companiile din UE trebuie să le îndeplinească. Cu toate acestea, menținerea accesului la piețele importante din Europa continentală va depinde, fără îndoială, de îndeplinirea cerințelor de reglementare și de standardele de producție ale UE, chiar dacă Marea Britanie nu va mai fi membru.   Un alt beneficiu al Brexit susținut de tabăra pro-Brexit este acela că că Regatul Unit ar fi liber să negocieze în mod independent acorduri comerciale cu alte țări din afara UE, cum ar fi China și SUA. Acest lucru va afecta mai puțin companiile producătoare de lapte, decât cele din alte sectoare, cu excepția cazului în care Marea Britanie acordă acces privilegiat pentru produsele lactate din alte țări, în schimbul accesului pe piață din alte sectoare.   Din altă perspectivă privind, Rabobank susține că anti-globalizarea a fost, de asemenea, o amenințare la adresa sectorului britanic al produselor lactate. O mare parte din analiza motivului pentru care publicul britanic a votat să părăsească blocul comercial european s-a concentrat  într-o respingere a globalizării, din cauza inegalității în ceea ce privește distribuirea beneficiilor. Însă, tendința anti-globalizare, care presupune reducerea comerțului liber, va provoca industria globală a produselor lactate care nu sunt puternic tranzacționate, în comparație cu alte produse agricole. Dar comerțul înregistrează o diferență semnificativă între producătorii din țările exportatoare de produse lactate și consumatorii din țările importatoare. Desigur, comerțul nu se va opri, dar o creștere a barierelor comerciale ar putea face viața mai dificilă pentru toată lumea din sectorul global al laptelui.