Dupa un deceniu de crestere, incepand cu acest an, sectorul avicol romanesc ar putea sa se confrunte cu probleme. Prima lovitura a venit chiar din partea autoritatilor. Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2010, au fost eliminate subventiile acordate pentru producatorii din sectorul avicol (1,6 lei/cap de pasare abatorizata pentru pasarile mai mari de 2 kg), fara ca acestea sa fie inlocuite cu altceva.

Aceasta masura ar putea conduce la o crestere a preturilor cu circa 20-30% pentru carnea de pasare si pentru produsele din carne de pasare, fapt care, in conditiile actualei crize economice ar putea sa conduca la o diminuare a consumului. Spre exemplu, pentru Avicola Crevedia, subventia acordata de catre stat reprezenta in 2009 aproximativ 18% din cifra de afaceri a companiei. In plus, lipsa acestui sprijin financiar ar putea conduce in cazul unora dintre companiile din domeniu la oprirea sau amanarea unor investitii. "Piata carnii de pasare traverseaza o perioada destul de dificila, in conditiile in care au fost eliminate subventiile din agricultura, nefiind aplicat in schimb niciun fel de suport. In conditiile in care marjele de profit la producatorii din avicultura erau deja foarte mici, compensarea acestor subventii nu poate fi facuta decat printr-o crestere proportionala a preturilor. Acestea se vor mari si se vor alinia la cele de pe piata europeana", declara, nu cu mult timp in urma, Grigore Horoi, presedintele Agricola Bacau, unul dintre principalii jucatori din domeniu. La ora actuala, pretul carnii de pasare in carcasa, in Romania, la poarta fermei, este de 5,9-6,2 lei/kg fara TVA, dar in conditiile in care subventiile eliminate nu vor fi inlocuite cu alte ajutoare conforme reglementarilor europene, acest pret ar putea ajunge la 7-8 lei pe kg pana la sfarsitul acestui an. In prezent, chiar daca nici in celelalte state ale UE, carnea de pasare nu este subventionata direct, ea beneficiaza de o serie de subventii indirecte, fiind produsa la costuri mai mici datorita sistemului de subventii practicat pentru culturile vegetale (furaje), sistem care ofera ajutoare banesti mai consistente decat cele acordate de statul roman. Diferenta poate ajunge chiar si la 40% din costurile de productie pentru furaje, la hectarul cultivat. La randul sau, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), Ilie Van, avertiza ca: “Orice tergiversare in aprobarea solutiilor de sprijin va conduce automat la falimentul sectorului si va face ca Romania sa devina dependenta de importul de carne de pasare si oua pentru consumul intern, iar pretul actual, accesibil pentru consumatorul de rand, sa devina un pret de lux. Deja, multi fermieri au anuntat ca nu mai populeaza de anul viitor, adica nu vor mai avea pui la crestere.” Acesta arata si faptul ca lipseste totodata si sprijinul pentru finantarea sau cofinantarea investitiilor realizate de producatorii din domeniu, mai ales cand e vorba de atragerea unor fonduri europene. Din pacate, raspunsul, pe care Ministerul Agriculturii ar fi trebuit sa-l dea celor din domeniu, intarzie. Desi in cadrul acestei institutii au fost concepute o serie de proiecte de ajutorare a sectorului, acestea nu au fost deocamdata puse in aplicare. Conform respectivelor proiecte, avicultura romaneasca ar trebui sa beneficieze pana in 2013 de ajutoare financiare de circa 360 de milioane de euro, din care 58 de milioane de euro ar trebui acordate in acest an, iar in 2011 alte 74 de milioane de euro. Aceste ajutoare de stat trebuie sa obtina insa acordul Comisiei Europene. Incepand cu anul 2001 si pana la sfarsitul anului 2009, crescatorii de pasari au primit subventii pentru imbunatatirea performantelor de productie si a calitatii productiei, bucurandu-se, in acelasi timp, si de o serie de facilitati pentru creditarea productiei (Legea 150/2003). E­fec­te­le acestor masuri s-au concretizat in cres­terea de a­proa­pe trei ori a productiei ro­manesti de carne de pasare, de la 121.000 de tone in anul 2000 la 334.000 de tone in anul 2009 (+276%). O buna parte a acestei performante se datoreaza cresterilor de productivitate, precum si investitiilor in noile tehnologii. Astfel, daca in 1994, sporul mediu zilnic in greutate la puii crescuti pentru carne era de 19,5 g, in 2009, acesta a ajuns la 52,5 g. Consumul de furaj pe kg/spor a scazut de la 3,3 kg furaj/kg spor in 1994, la 1,8 kg furaj/kg spor in 2009. Pierderile prin mortalitate au scazut, de asemenea, considerabil, de la o rata a morta­litatii de 22% in 1994, la circa 4% in 2009. In acelasi interval de timp (2000-2009), consumul de carne de pasare (fara autoconsumul gospodariilor taranesti) a crescut de la 146.000 de tone, la 434.000 de tone (+297%). Astfel, consumul anual de carne de pasare pe cap de locuitor, in Romania este de aproximativ 22 de kilograme, nivel apropiat de consumul mediu inregistrat in statele membre UE (cca. 23 kg). Valoric, in anul 2009, piata interna a carnii de pasare a fost de circa 900 de milioane de euro, nivel neschimbat comparativ cu 2008, dar in crestere cu aproape 200 de milioane de euro fata de 2007. Principala tendinta inre­gistrata pe acest segment de piata a fost inversarea preferintei consumatorilor de la carnea de pasare congelata (cu o pondere de 85% din piata la nivelul anului 2003), catre carnea proaspata (refrigerata) care, in prezent, are o cota de piata de circa 85% din total. Totusi, posibila crestere a pretului carnii din acest an, impreuna cu scaderea veniturilor pentru largi segmente ale populatiei (pensionari, bugetari), une­ori chiar dincolo de limita suportabilitatii, ar putea sa se concretizeze si pe acest segment, intr-o stagnare sau chiar o reducere a consumului. Prognozele cu privire la consumul de carne de pasare, facute anterior cunoasterii masurilor "anticriza" luate de guvern, indicau o marire a consumului intern de carne de pasare de circa 7-10% anual pentru 2010 si 2011. De fapt, pana in prezent, criza economica a marit chiar consumul de carne de pasare de pe piata interna. "In conditiile in care sunt preferate alimentele ieftine, produsele din carne de pasare au devenit cele mai accesibile pentru consumatorul foarte atent la cosul zilnic. Tendinta consumului de carne de pasare in detrimentul altor categorii este evidenta", explica intr-o declaratie de presa Ioan Popa, proprietarul si managerul Transavia. Ilie Van il completeaza pe acesta: “Romanii prefera carnea de pasare proaspata, autohtona, refrigerata, poate si pentru ca preturile nu s-au modificat, iar puterea de cumparare s-a redus”. Importuri in scadere, exporturi in crestere Circa un sfert (100.000 de tone in 2009) din consumul intern de carne de pasare provine din import, in conditiile in care Romania ar avea capacitatea de a produce peste necesarul pietei interne. Evolutia importurilor a fost insa una descrescatoare in ultimii ani, deprecierea leului in raport cu euro avand si ea o influenta importanta. Daca in 2005, tara noastra importa 160.000 de mii tone de carne (circa o treime din consumul intern), in 2009, Romania a importat doar 100.000 de tone de carne de pasare. In plus, din 2008, odata cu eliminarea restrictiilor legate de gripa aviara, sectorul avicol romanesc a inceput sa si exporte o parte din productie (20.000 de tone de carne de pasare in 2009, adica cca. 6% din productie). Principalii exportatori sunt firmele mari din domeniu. Spre exemplu, Transavia exporta in principal produse procesate din carne de pui catre Marea Britanie, Germania si Olanda, iar principalul sau competitor, Agricola Bacau, exporta in special piept de pui in tari precum Olanda, Germania, Elvetia si Grecia. Principalii competitori externi ai producatorilor romani, atat pe piata interna, cat si pe cea externa sunt mai ales companiile din SUA si America Latina (in special Brazilia). Un studiu recent al Eurostat referitor la factorii cu impact asupra structurii costului si, in consecinta, asupra competitivitatii productiei alimentare a statelor din UE, arata ca indeplinirea standardelor Uniunii cu privire la siguranta alimentara si bunastarea animalelor genera cresteri ale importurilor de carne de pasare de 5,2% pentru tarile UE si scaderi ale exporturilor de 3,7%. Raportul mai arata ca principalii determinanti ai competitivitatii din zootehnie si procesarea carnii tin de resursele naturale (utilizarea terenurilor, consumul de energie, managementul dejectiilor) si de costurile cu furajele si cu forta de munca. Aceste costuri in productia primara a UE 27 si in procesare se ridicau la 1,34 -1,40 €/kg de carne de pui gata de gatit. Prin comparatie, aceste costuri sunt cu 36% mai mici in SUA si cu peste 40% mai mici in Brazilia. Astfel, daca in Olanda, Germania, Franta sau Marea Britanie, costul unui kg de pui broiler in viu este intre 70-77 eurocenti, in SUA acelasi cost este de doar 53 eurocenti, iar in Brazilia de 49 eurocenti. Diferentele provin mai ales de la variatia costurilor furajelor, a pretului puilor de o zi si a lucrarilor aferente managementului dejectiilor. Costurile mai scazute pentru carnea de pui din SUA si Brazilia sunt datorate in mare masura pretului mai mic al furajelor, ca si nivelului mai redus al reglementarii (de exemplu in folosirea fainurilor animale). Costurile de procesare ale productiei de carne broiler sunt egale in Marea Britanie si SUA (30 eurocenti pe kg de pui gata de gatit), dar urca la 35 eurocenti in Olanda si la 38 eurocenti in Germania, fiind insa de doar 17 eurocenti in Brazilia (explicatia consta in principal prin diferentele legate de costul fortei de munca). Competitie acerba pentru locurile de pe podium Cei mai importanti jucatori locali de pe piata carnii de pasare sunt Transavia, cu o cota de piata de 17%, Agricola Bacau, cu o cota de 11%, Agroli, cu o cota de piata de 10%, Aaylex (detine Avicola Buzau) si Agrisol. La sfarsitul lui 2008, Agricola Bacau a pierdut locul de lider pe piata carnii de pasare in favoarea competitorului sau Transavia, aceasta evolutie datorandu-se insa si faptului ca producatorul din Bacau si-a incetat activitatea timp de patru luni ca urmare a demararii unui proces de modernizare. Grupul moldav include companiile Agricola International, Avicola Lumina Constanta, Salbac Dry Salami, Aicbac, Suinprod, Conagra, Europrod, Agriconstruct, Comcereal si Bac Print. Transavia a investit, in 2008, 17 milioane de euro intr-o noua fabrica de procesare a carnii de pui, a integrat in grup Avicola Brasov si Cerealcom Alba Iulia, marindu-si astfel capacitatea de productie si patrunzand pe noi segmente de piata, rezultatul fiind dublarea cifrei de afaceri, de la 50 de milioane de euro in 2007, la 100 de milioane de euro in 2008. Acum, un alt competitor al Agricola Bacau, grupul libanez Agroli (ce detine printre altele fermele avicole de la Crevedia si Tartasesti) incearca sa treaca in fata holdingului moldav. UE cere noi investitii pentru productia de oua Nici celalalt segment al aviculturii, cel legat de productia de oua, nu a scapat de probleme. Una dintre ele a fost cea aparuta la inceputul acestui an, legata de ouale obtinute de la gainile stresate. Conform reprezentantilor organizatiei Vier Pfoten, pentru protectia animalelor, si a nutritionistului Gheor­ghe Mencinicopschi, directorul stiintific al Institutului de Cercetari Alimentare, datorita faptului ca gainile crescute in baterii sunt alimentate cu hrana ce contine stimulenti de crestere si alte produse chimice, ouale obtinute de la aceste gaini nu ar fi atat de sanatoase pe cat ar cere-o normele de siguranta alimentara. Producatorii din industria avicola au contraatacat, aratand ca aceste oua respecta toate normele de siguranta alimentara ale UE, ca gainile din fermele romanesti sunt crescute cu porumb, cu grau sau alte produse naturale si nu folosesc hrana sintetica; si drept urmare l-au actionat in instanta pe profesorul Mencinicopschi, cerandu-i acestuia daune de cateva milioane de lei (noi). Disputa se va transa cu siguranta peste doi ani, cand in magazine nu se vor mai putea comercializa oua provenite de la gainile crescute in baterii, conform unor reglementari adoptate de UE in urma cu 10 ani. Iar aceasta este a doua problema cu care se confrunta producatorii de oua din Romania, care vor trebui sa se alinieze noilor standarde. In unele tari precum Belgia, supermarketurile precum Carrefour, Cora sau Intermarché au renuntat inca din 2006 la ouale de baterie. “Este vorba de o decizie a Uniunii Europene, luata la presiunea organizatiilor de protectie a animalelor. Cei care vor sa mai produca oua vor trebui sa se conformeze. Acest fapt inseamna, insa, ca romanii vor cumpara oua mai scumpe”, a explicat Grigore Horoi, presedintele companiei producatoare de oua, Agricola Bacau, care a adaugat ca asociatiile patronale vor milita pentru ca termenul de conformare sa fie prelungit. In Romania, circa 95% din ouale care se co­mer­cia­lizeaza in supermarketuri si hipermarketuri provin de la gainile crescute in baterii si doar 5% sunt oua produse in sistem ecologic. Totusi, sectorul industrial de productie a oualor din Romania detine doar aproximativ 20% din numarul de gaini ouatoare. Celelalte 80% din efectivele de pasari se afla in ferme individuale, cu 10-15 gaini, la tarani in curte, care produc numai sezonier, primavara, vara si toamna. Aceste ferme taranesti ar putea sa fie ajutate sa devina mai eficiente, in asa fel incat sa poata produce ecologic pentru marile lanturi de magazine. Mai eficiente ar trebui sa fie si operatiunile de ambalare si transport, unde, in Romania, procentul pierderilor ajunge la 5-6%, fata de doar 2-3% in Uniunea Europeana. Cand numaram ouale, iesim pe locul 5 in UE Cu aproape 41 de milioane de gaini ouatoare (in 2007 si 40,2 milioane in 2006), sectorul avicol romanesc se numara printre cele mai importante din Uniunea Europeana (locul 5 dupa Franta, Italia, Polonia si Germania). Potrivit Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania, consumul de oua pe cap de locuitor a crescut de la 198 de bucati pe locuitor in 1994, la 275 de bucati in anul 2000 pentru a scadea in 2005 la 205 bucati si a creste din nou la 280 de bucati in 2009. Ouale de gaina se afla pe primul loc in preferintele romanilor. Urmeaza in topul acestor preferinte ouale de prepelita, care mai pot fi gasite in galantarele supermarketurilor, hipermaketurilor si a magazinelor de proximitate, desi unii distribuitori argumenteaza ca nu e rentabila comercializarea lor. Ouale de rata sau de gasca sunt produse doar de gospodariile populatiei si nu se gasesc de obicei in magazine deoarece ele trebuie corect preparate deoarece sunt susceptibile de a fi infestate cu salmonella. Exista, de asemenea, o preferinta din ce in ce mai mare a consumatorilor pentru ouale ambalate la caserole de cate 6, 8, 10 sau 15 oua, in detrimentul celor ambalate la cartoane de 30 de bucati. Brandurile de oua de gaina cele mai des intalnite pe piata sunt: Best, produse de Avicola Buftea, Elite, si Jumbo provenite de la Avicola Gaesti, Cocolyso, distribuite de firma Jack Morris, Rykado, furnizate pe piata de Mykado Foods, Select distribuite de firma Select, Toneli, oua ecologice de la Cortina Bioprod. Micii producatori realizeaza intre 35-40% din productia anuala de oua comercializata in magazine. Producatorii si distribuitorii mai mici aduc zilnic, in medie, pe piata, aproximativ 100.000 de oua pe care le comercializeaza in retelele Angst, reteaua Metro, XXL Megastore, Penny Market, Cris Tim, Gima, Billa etc. Fermele mai mari, precum Agricola Bacau, aduc zilnic, pe piata, in medie, 300.000 oua prin reteaua nationala de distributie si prin magazinele Agricola International din Bacau, Iasi, Piatra-Neamt, Buzau, Galati si Bucuresti, dar si in lanturile de supermarketuri Metro, Billa, Selgros, Carrefour, Universall.