Standardele comune de comercializare uniformizează caracteristicile anumitor produse de pescuit vândute în UE, indiferent de originea acestora. Aceste reguli au rolul de a asigura transparența unei piețe comunitare, care funcționează fără probleme și oferă produse de calitate. Pentru armonizarea completă a legislației românești cu acquis-ul comunitar, România a adoptat și implementat acte legislative însoțite de măsuri de construcție instituțională adecvate sectorului, necesare exportului de pește și produse din pește.

Organizarea pieței   Încă din anul 2002, România și-a propus un program de sprijin al modernizării navelor de pescuit existente (în special pentru respectarea condițiilor de igienă, prelucrare și depozitare a peștelui la bord și siguranța lucrului pe mare). Aplicarea măsurilor tehnice de protecție a resurselor se face în prezent prin ordine anuale ale ministrului agriculturii, privind dimensiunea exportului și importului de pește și produse din pește. Standardele de comercializare din acest sector definesc criteriile de prospețime și dimensiune pentru produsele proaspete, acestea fiind aplicate în conformitate cu măsurile de conservare. Produsele obținute din pescuit și acvacultură exportate/importate, vândute ulterior consumatorilor finali, trebuie să fie însoțite de documente care să conțină informații stricte, privind sursa produselor, specia, calitatea, modalitatea de consevare s.a.   Reguli primare și stricte   În vederea obținerii autorizării pentru efectuarea unor activități de export/comerț intracomunitar cu pește și/sau produse din pește, unitățile autorizate sanitar-veterinar din acest segment depun la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), pe a cărei rază își desfășoară activitatea, următoarea documentație:

• cerere din partea unității;
• copii de pe certificatul unic de înregistrare;
• certificatul constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comerțului;
• proiectul de amplasare a unității;
• proiectul de construcție și al dotărilor, cu identificarea fluxului tehnologic și/sau a utilităților;
• memoriul tehnic justificativ;
• copia autorizației sanitare veterinare, eliberatăde DSVSA locală, pentru piața națională.

DSVSA locală, prin personalul sanitar veterinar de specialitate din cadrul serviciului de igienă și sănătate publică veterinară, verifică dosarul și procedează la evaluarea unității care solicită autorizare pentru activitatea de export/comerț intracomunitar și condițiile pe care aceasta le îndeplinește, în concordanță cu prevederile legislației în vigoare. În baza rezultatului evaluării efectuate, reprezentantul DSVSA întocmește referatul de evaluare, cu propunerea de autorizare sau, după caz, de neautorizare a acesteia pentru activitatea de export/comerț intracomunitar cu pește și/sau produse din pește. DSVSA județeană înaintează ulterior documentația, referatul de evaluare, cu propunerea de autorizare, Direcției de igienă și sănătate publică veterinară din cadrul ANSVSA, printr-o adresă în care se precizează faptul că unitatea îndeplinește condițiile sanitare veterinare. În baza rezultatului evaluării, specialistul DSVSA care a verificat unitatea întocmește o notă de control, cu propunerea de (ne)autorizare a activităților de export/comerț intracomunitar cu pește și/sau produse din pește. În cazul în care unitatea îndeplinește condițiile sanitare veterinare, Direcția de igienă și sănătate publică veterinară din cadrul ANSVSA stabilește numărul de autorizare sub care aceasta își poate desfășura activitatea de export/comerț intracomunitar, înscrie în registrul unităților de export datele referitoare la denumirea unității, adresa unității, activitatea autorizată, numărul seriilor de certificate pentru export/comerț intracomunitar și eliberează autorizația sanitară veterinară pentru schimburi intracomunitare cu produse de origine animală. (Articol apărut în revista Fabrica de Carne, ediția tipărită, nr. 30)