Conform datelor Eurostat (2023), România avea aproximativ 570 de unități active în procesarea cărnii, dintre care sub 20% sunt complet automatizate. Industria procesării cărnii a înregistrat o creștere de 8,4% a cifrei de afaceri în 2022, dar se confruntă cu un deficit de forță de muncă estimat la 18.000 de posturi vacante, conform INS și Patronatului Român din Industria Alimentară.

Automatizarea proceselor de tranșare, ambalare și etichetare are un impact direct asupra eficienței operaționale. Studiile realizate de compania Marel indică o creștere de 25% a productivității la tranșare în unitățile care implementează echipamente automate, comparativ cu cele manuale. În același timp, pierderile de materie primă scad cu până la 12%, datorită preciziei robotice.

De exemplu, un abator din județul Satu Mare care a implementat în 2023 un sistem complet automatizat de ambalare și etichetare (valoare investiție: 480.000 euro) a raportat o reducere cu 38% a timpului de procesare per unitate și o creștere cu 17% a volumului lunar procesat.

Datele EIP-AGRI sugerează că investițiile în automatizare sunt amortizate în 2,1–2,6 ani, în funcție de dimensiunea fluxului de procesare. De asemenea, aceste soluții îmbunătățesc urmărirea trasabilității, integrându-se cu sisteme ERP și HACCP digitalizate, esențiale pentru exportul pe piețe exigente (ex: Germania, Franța, Țările Nordice).

Prin automatizare, industria cărnii din România poate deveni mai competitivă în contextul în care costul forței de muncă crește, iar cerințele privind calitatea și igiena sunt tot mai stricte.

(Foto: Freepik)