Metoda asomării electrice a devenit, în timp, una cu utilizare largă către aproape toate speciile de mamifere supuse abatorizării. Sintetizarea succintă, făcută de Colegiul Medicilor Veterinari, în Ghidul pentru eutanasierea animalelor, pare să convingă: "Electrocutarea, folosind curentul alternativ, a fost utilizată iniţial ca metodă de eutanasie pentru specii precum bovinele, ovinele, vulpile şi nurca. Electrocutarea induce moartea prin fibrilaţie cardiacă, ce produce hipoxie. Totuşi animalele nu îşi pierd cunoştinţa,  timp de 10-30 de secunde sau mai mult, după debutul fibrilaţiei cardiace.”   Asomarea prin stop cardiac s-a extins. Putem vorbi despre un număr considerabil de abatoare ce utilizează dispozitive de contenţie, pentru împiedicarea căderii animalelor din picioare înainte de primi cantitatea de curent electric stabilită, cantitate ce asigură o asomare corectă şi completă. În fapt, asomarea prin stop cardiac are ca efect uciderea animalelor prin electrocutare. Această metodă presupune plasarea unui electrod pe frunte sau pe golul din spatele urechilor, celălalt electrod fiind pus pe spatele animalului sau pe una dintre părţile laterale ale corpului.   Este folosită frecvent şi asomarea electrică, cu aplicare exclusivă la nivelul capului, situaţie în care plasarea electrozilor se face frecvent pe frunte, prin cuprinderea manşonată a capului şi a unei părţi din urechi. Este o asomare reversibilă, dar tehnologia unităţilor care o aplică este pregătită pentru sângerarea imediată a animalelor (în 10-17 secunde), pentru a evita revenirea conştienţei acestora.   În asociere cu bunăstarea animalelor“O electrocutare eficientă rezultă din interacţiunea care se stabileşte între curent, timpul de aplicare şi rezistenţa organismului. În mod practic, din momentul în care se aplică cei doi electrozi – pozitiv şi negativ – pe suprafaţa corpului animalului, diferenţa de potenţial duce la apariţia unui flux de curent. Intensitatea de străpungere a acestui flux de curent electric va fi contracarată de rezistenţa oferită de piele, ca prim obstacol, şi de mediul intern al organismului (muşchi, oase, vase de sânge etc); de aceea, caracteristicile electrocutării diferă în funcţie de animal.” (ANSVSA – “Asomarea prin electricitate aplicată la nivelul capului şi inimii”)   Este de necontestat că un amperaj insuficient sau un curent, care după ce atinge capul animalului o ia în altă direcţie, fără să străbată în fapt creierul, nu va induce starea necesară de inconştienţă, ci dureri pricinuite de şocul electric. Ulterior asomării ineficiente, la aplicarea electrozilor în vederea producerii unui stop cardiac, animalul va simţi o durere extremă, durerea fiind greu suportabilă.   Pentru instalaţia care furnizează curentul electric se impune incorporarea unui mecanism de măsurare a impedanţei, încât aparatul să nu poată fi utilizat în cazul neasigurării limitei acesteia. Este totodată obligatorie existenţa unui dispozitiv sonor/vizual pentru indicarea timpului de aplicare, la asomarea fiecărui animal şi a unui display pentru  indicarea voltajului şi a intensităţii.   Furnizarea electrică trebuie să fie una sigură, fără riscul unor pene de curent. În prezent, cele mai multe dispozitive electrice de asomare utilizează un detector de joasă tensiune, care măsoară automat impedanţa şi funcţionează, în acelaşi timp. ca un comutator electronic, impedanţa fiind uneori prea mare pentru a fi comutată pe voltajul cerut.   Neacceptată în prezent ca metodă de eutanasiere, utilizarea electrocutării animalelor la o tensiune de 110 V este susţinută de rezultatele studiilor care evaluează avantajele folosirii acestei abordări. Este considerată o metodă mult mai uşoară pentru producători, solicitând un echipament simplificat şi costuri mai mici. Pe de altă parte, tensiunea scăzută la punctele de contact reduce posibilitatea producerii arsurilor.