Scrisoare deschisă:

STIMATE DOAMNE ȘI STIMAȚI DOMNI,

Aveți în mâinile dvs. soarta agriculturii UE, care poate fi o șansă ca aceasta să continue să producă și să furnizeze bunul cel mai de preț, securitatea alimentară a populației, sau, dimpotrivă, o condamnare la faliment a întregului sector.

Ne adresăm dvs., cu referire la raportul voluntar privind strategia „Farm to Fork” (F2F).

Suntem responsabili pentru ceea ce afirmăm, ideea aceasta fiind susținută de numeroase studii privind țintele propuse în F2F, ale căror concluzii, profund îngrijorătoare, converg și prefigurează un scenariu sumbru: scoaterea agriculturii UE în afara zonei de competitivitate printr-o micșorare cu 10-15-25% a capacității de producție a diferitelor sectoare, scăderi semnificative ale veniturilor fermierilor și creșteri puternice ale prețurilor de consum.

Se estimează o scurgere de sustenabilitate către alte continente, odată cu produsele importate din țări terțe, care vor substitui produsele de origine UE.

Credibilitatea celor menționate anterior, este susținută fără echivoc de studii ale Joint Research Center (JRC) al Comisiei Europene, de Universitatea Wageningen sau de Universitatea din Kiel, grupurile de industrie (COCEREAL), raportul Serviciului de Cercetare al Departamentului american de agricultură, USDA.

În acest context, secretarul de stat pentru agricultură al SUA, Tom Visack, a declarat că va crea o coaliție internațională pentru a contracara impactul modelului de producție promovat de UE.

VĂ SOLICITĂM,

IMPERATIV ȘI RESPONSABIL

SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 - țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient  și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?

Potrivit EU Agricultural Markets Briefs No 15 | June 2019, volumul total de îngrășăminte utilizate în UE, reprezintă doar 10% din utilizarea totală la nivel global!

În ceea ce privește poziția României, avem cel mai mic consum din U.E.-27 in 2019 - 48,62 kg /ha ! Ținta de a reduce cu 20% cantitatea de îngrășăminte, în mod egal, la nivelul tuturor statelor UE, indiferent de consum, în condițiile în care restul continentelor nu fac niciun efort, deși au consumuri cu mult mai mari, nu va aduce decât vulnerabilitate economică în fermele europene și nicidecum reducerea poluării datorită aplicării îngrășămintelor chimice!

Noi, fermierii Români, suntem pregătiți să acceptăm schimbări ale sectorului agricol pentru a deveni performant, însă nu putem accepta sacrificarea capacității de producție prin adoptarea unor măsuri ce pot fi contraproductive, un veritabil dumping climatic ce poate determina dispariția unui sector vital - cel al hranei.

Produsele de protecția plantelor – pesticidele, alături de îngrășămintele chimice reprezintă echivalentul uman al medicamentelor și suplimentelor alimentare care vin să completeze nevoia de hrană a plantelor de cultură, pe lângă ceea ce pune la dispoziție solul, pentru ca acestea să-și poată atinge potențialul de producție.

VOTUL DOMNIILOR VOASTRE ESTE ISTORIC!

 El poate asigura dezvoltare și progres sau scoaterea agriculturii Uniunii Europene de pe harta de competitivitate a lumii.

Cunoaștem faptul că și alte Asociații din țări ale UE v-au înaintat cereri asemănătoare!

NU CONDAMNAȚI ROMÂNIA ȘI UE LA SĂRĂCIE ȘI ÎNFOMETARE!

F2F dăunează sectorului agricol românesc și ca F2F nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele  propuse politicianist la nivel european.

Cu considerație,

Anexă: Proiectul de raport al Parlamentului European cu privire la Strategia De la fermă la consumator: argumentele fermierilor europeni pentru respingerea celor 48 de amendamente de compromis votate de COMENVI și COMAGRI in 9 septembrie 2021

Amendamentul de compromis 4, „Obiective de reducere pentru pesticide, îngrășăminte și anti- microbiene”. Amendamentul menționează că obiectivele de reducere pentru pesticide, pierderi de îngrășăminte și utilizarea îngrășămintelor sunt la îndemână și ar trebui să fie obligatorii prin legislație, deși referința de la care se stabilesc aceste obiective nu este clară.

Amendamentul de compromis 18, “Zoonozele”. Menționează că sistemele de producție care implică îngrădirea în imediată proximitate a animalelor de genotip similar creează condițiile pentru apariția bolilor zoonotice și, prin urmare, Comisia ar trebui să accelereze modificarea acestor practici agricole.

Amendamentul de compromis 25, “Alimente procesate, mențiuni nutriționale și etichetare nutrițională pe partea din față a ambalajului”, ar trebui respins deoarece: (i) Solicită stabilirea nivelurilor maxime pentru zahăr, grăsimi și sare în anumite alimente procesate; (ii) Solicită un sistem obligatoriu de etichetare nutrițională pe ambalaj, bazat pe cantități de referință uniforme pentru toate produsele (în esență, baza de 100 g / ml pentru toate produsele). Considerăm că sunt absurde astfel de “normative” care vor afecta grav tradițiile europene.

Amendamentul de compromis 27, “Mediul, dieta și prețurile la alimente” solicită o taxă de TVA zero pentru produsele alimentare sănătoase și durabile, cum ar fi fructele și legumele, având în același timp cote mai ridicate de TVA pentru produsele alimentare “nesănătoase” sau cele cu o amprentă ecologică ridicată (inclusiv carnea). Nu putem sprijini stabilirea cotelor TVA care ar stigmatiza unele produse care au o amprentă ecologică mai mare comparativ cu alte produse din diferite categorii de alimente.

Amendamentul de compromis 28, “etichetarea originii, durabilității și producției animale”, prevede indicarea metodei de producție, a indicatorilor de bunăstare a animalelor, a locului nașterii, metodei de creștere și sacrificare pe toate produsele procesate din carne și solicită sprijin pentru producția și preluarea pe piață a proteinelor pe bază de plante (unde ar putea fi incluse produse imitații vegane).

Amendamentul de compromis 33, “deșeurile alimentare” : solicită obiective obligatorii de reducere a deșeurilor alimentare de 30% până în 2025 și 50% până în 2030, comparativ cu referința din 2014, pentru producția primară, inclusiv producție nerecoltată. Această sarcină ar reveni fermierilor, în timp ce majoritatea acestor pierderi alimentare sunt mai degrabă din cauza condițiilor climatice, sau a practicilor comerciale ale procesatorilor și comercianților cu amănuntul.