Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) a realizat un studiu privind calitatea conservelor din carne denumită „Hrană sănătoasă – o investiţie pe termen lung în sănătatea noastră”.   În cadrul acestei campanii, inspectorii au analizat 60 de sortimente de conserve din carne din marile hipermarketuri şi supermarketuri.   În raportul final, se afirmă:   „Multe produse alimentare pe bază de carne vândute în România nu sunt etichetate corespunzător sau nu conţin ingredientele corecte. Astfel, consumatorii sunt informaţi greşit despre preparatele din carne pe care le cumpără. Pentru a lua decizia de cumpărare a conservelor din carne, consumatorii nu au altă opţiune decât aceea de a se baza pe etichetele acestora. Consumatorii se aşteaptă ca eticheta să reflecte cu exactitate conţinutul şi calitatea produsului.   Conservele din carne se pot clasifica în următoarele grupe:   de carne în suc propriu; din carne tocată („corned beef”, „luncheon meat”); sub forma de pastă (pateuri, haseuri); mixte (carne plus ingrediente de origine vegetală); dietetice, recomandate în diferite afecţiuni gastrointestinale; pentru copii.   După tipul de carne folosit în conservele analizate, situaţia se prezintă astfel:   43% conserve din carne de porc; 25% conserve din carne separată mecanic; 24% conserve din carne de vită; 8% conserve din carne de pui/pasăre.   Pe specii, conţinutul de carne din conserve analizate se prezintă astfel: la conservele din carne de porc, cantitatea de carne, inclusiv şi cea separată mecanic, variază între 23% şi 95%; la conservele din carne de vită, cantitatea de carne, inclusiv şi cea separată mecanic, variază între 50% şi 92%; la conservele din carne de pui/pasăre, cantitatea de carne, inclusiv şi cea separată mecanic, variază între 48% şi 80%. Ingredientele regăsite în compoziţia conservelor din carne analizate sunt următoarele: carne de pui separată mecanic, carne de porc separată mecanic, proteină animală de porc, apă, sare iodată, carne de porc, organe de porc, grăsime de porc, carne de vită, carne de pui, file de pui, piept de pui, plasmă din sânge de porc, gelatină porc, gelatină vită, şorici de porc, piele de pui/pasăre, fibre de grâu, fibre vegetale, fibre din bob de mazăre, fibră vegetală din bambus, amidon de cartof, amidon de porumb, amidon de grâu, făină de grâu, griş de grâu, zahăr, zaharuri, maltodextrină, sirop de glucoză, proteină din soia, concentrat proteic din soia, proteină din lapte, zer praf dulce, condimente, boia iute/dulce de ardei, usturoi, soia, ţelină, piper negru, extras de ardei, pastă de tomate, ulei vegetal nehidrogenat de floarea soarelui, ulei de măsline, arome, nitrit de sodiu, caragenan, monoglutamat de sodiu, carmin, 5 - ribonucleotide disodice, difosfaţi, trifosfaţi, fosfat de sodiu, eritorbat de sodiu, acid ascorbic, izoascorbat de sodiu, gumă guar, gumă Tara, gumă de xantan.   La unele conserve din carne, condimentele sunt înscrise în mod generic şi nu este menţionat tipul condimentului, cu toate că unele dintre ele sunt incluse în lista substanţelor alergene, fiind important să fie cunoscută denumirea respectivului condiment. Dintre ingredientele menţionate mai sus, cele mai utilizate sunt:   La 77% dintre produsele analizate cantitatea de carne, inclusiv cea separată mecanic, variază între 23% şi 65%.La 12% dintre produsele analizate cantitatea de carne variază între 71% şi 94%, iar la 3% dintre conservele analizate nu se specifică conţinutul de carne;La 25% dintre conservele analizate s-a folosit carne separată mecanic. Începând cu anii 1960, produsele secundare/subprodusele, mai apoi chiar resturile din industria cărnii au început să fie folosite tot mai curajos în variante comercializabile, întâi ca produse pentru animale de companie şi de casă, apoi chiar în variante destinate consumului uman.   După ce s-au analizat etichetele produselor, s-a descoperit că:   La 88% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de carne, inclusiv şi de cea separată mecanic, în timp ce numai la 12% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de apă, în timp ce la 52% dintre produsele analizate, apa este cel de-al doilea ingredient, urmat de şorici în proporţie de 20%, carne în proporţie de 15% şi sare, plasmă din sânge, organe, ulei şi muştar în proporţie de 13%.  La 25% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către şorici, în proporţie de 15% de către apă, în proporţie de 13% de către amidon, în proporţie de 10% de către proteine din soia, şi în proporţii variabile de către sare, gelatină, untură, grăsime porc, carne pasăre, condimente, organe de porc, aditivi alimentari şi condimente.   În concluzie, cantitatea de apă şi substanţe de îngroşare naturale şi artificiale este destul de mare, ceea ce denotă o calitate scăzută a majorităţii produselor de acest tip”, se arată în studiul realizat de APC.