Adoptarea propunerii de semnare a Acordului de Liber-Schimb dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay) readuce în prim-plan vulnerabilitățile sistemului agricol românesc în fața deschiderii comerciale globale. În timp ce Comisia Europeană promovează acordul ca o oportunitate economică majoră pentru exportatori și industrie, sectorul agricol din România își exprimă ferm îngrijorările.

Fermierii cer respingerea acordului în forma actuală

Reprezentanții principalelor organizații profesionale din România, reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au transmis public poziția fermă potrivit căreia România nu ar trebui să ratifice acest acord în forma actuală. Argumentul central este legat de riscurile sistemice pentru fermierii locali, care nu pot concura cu produsele agroalimentare provenite din țări cu standarde inferioare în materie de siguranță alimentară, trasabilitate, condiții de muncă și protecția mediului.

Conform analizei transmise de organizațiile de fermieri, implementarea acordului ar putea duce la creșterea semnificativă a importurilor de carne de vită, zahăr, carne de pasăre și alte produse sensibile, afectând grav producția autohtonă.

Lipsa de reacție oficială la nivel guvernamental

În ciuda impactului potențial major, autoritățile centrale din România nu au emis nicio poziție oficială clară în legătură cu acordul. Fermierii denunță lipsa de reacție a Ministerului Agriculturii și tăcerea prelungită a Guvernului, în contextul în care alte state europene, precum Franța și Austria, și-au exprimat deja opoziția deschisă.

România a semnat în iulie o declarație comună cu Franța prin care solicită amânarea aplicării acordului și introducerea unor garanții suplimentare pentru protejarea producătorilor locali. Cu toate acestea, documentul nu are caracter executoriu, iar lipsa unei strategii coerente la nivel național rămâne problematică.

Clauze de siguranță la nivel european, dar insuficiente

Comisia Europeană a inclus în acord așa-numite "măsuri de salvgardare" pentru sectoarele sensibile: monitorizarea volumului importurilor, intervenție în cazul unor fluctuații de preț semnificative și posibilitatea suspendării temporare a concesiilor comerciale. De asemenea, se propune extinderea unui fond de criză agricolă.

Fermierii români susțin că aceste măsuri sunt greu de aplicat și întârziate în timp real, iar pierderile economice și sociale pot deveni ireversibile până la activarea oricăror mecanisme de protecție.

Concluzie: este nevoie de o poziție națională fermă și proactivă

În absența unei strategii clare și a unei poziții asumate de către Guvern, România riscă să devină un actor pasiv în procesul de ratificare a unui acord cu efecte structurale asupra agriculturii naționale. Este necesar un dialog real cu fermierii, o analiză de impact realistă și o negociere la nivel european pentru a proteja interesele agriculturii românești în următorii ani.

(Foto: Freepik)