Cu siguranta, industria de procesare a carnii din Romania va cunoaste o dezvoltare accentuata, mai ales daca luam in calcul acceptul dat de Comisia Europeana producatorilor si procesatorilor romani de a exporta in spatiul comunitar. Neluand in calcul pretul de achizitie, cauza pentru care unii procesatori prefera sa isi asigure materia prima din import, este clar, totusi, ca fermele vor fi solicitate tot mai mult. Fireste, lucrul acesta nu este deloc rau. Dar, daca in cazul marilor exploatatii zootehnice nu sunt probleme, ele apar in cazul celor mici, si nu fermierii par a fi cei vinovati.

Aspecte legislative Dupa cum se cunoaste, legea prevede ca animalele crescute in gospodarii sa poata fi sacrificate numai pentru a acoperi consumul propriu, iar comercializarea lor, doar in perioada 1 noiembrie-15 mai si numai in targurile autorizate de ANSVSA. Pentru aceasta, insa, animalele trebuie sa fie identificabile, sa fie inregistrate, sa fie insotite de documentele de miscare si, mai ales, de certificatul de sanatate eliberat de medicul veterinar. Dar, animalele pot fi furnizate abatoarelor autorizate, daca acestea sunt crescute in exploatatii de tip A. In lege, exploatatia de tip A este definita astfel: …o exploatatie in care animalele sunt crescute in cel putin un adapost, sa fie inregistrata la D.S.V.S.A., sa fie asigurata asistenta sanitara veterinara de un medic veterinar de libera practica, sa aiba asigurate facilitati pentru evitarea contactului cu porci din alte exploatatii, sa fie asigurate masuri igienice de baza, conditii de microclimat si alimentatie, precum si de limitare a circulatiei de persoane si animale in incinta acesteia. Mai mult, legea permite vanzarea animalelor pentru efectuarea de schimburi intracomunitare in conditiile prevazute de Decizia 2008/855/EC, cu modificarile si completarile ulterioare. In baza actului normativ mentionat, unitatile autorizate pentru efectuarea schimburilor intracomunitare pot solicita ANSVSA efectuarea acestor activitati numai daca sunt produse, depozitate si procesate in unitati autorizate in acest scop de catre D.S.V.S.A. judetean, daca sunt inscrise in lista unitatilor aprobate pentru schimburi intracomunitare cu carne proaspata, daca sunt notificate la Comisia Europeana si daca producerea, depozitarea si procesarea sunt realizate separat de cele ale altor produse fabricate din carne care nu este acreditata pentru export. ANSVSA sprijina micii fermieri Tocmai cu scopul de a sprijini dezvoltarea micilor ferme zootehnice, ANSVSA a elaborat un program care vine in sprijinul celor care vor sa treaca la astfel de afaceri. Referitor la carnea de porc, se prevede ca miscarea suinelor domestice vii pe teritoriul Romaniei sa se efectueze doar daca acestea sunt identificate si insotite de un certificat sanitar veterinar de sanatate, ceea ce reprezinta o masura de biosecuritate, in conditiile in care a fost stopata vaccinarea contra pestei porcine clasice, pentru a permite liberalizarea comertului cu porci vii pe teritoriul national. Cu siguranta, trecerea de la cresterea animalelor din sistem gospodaresc la cresterea in sistemul de exploatatie comerciala de tip A va oferi crescatorilor de porci posibilitatea de a valorifica animalele in abatoarele autorizate pentru comercializarea produselor pe plan national, posibilitatea accesarii de fonduri, toate acestea cu conditia respectarii trasabilitatii si a unor norme de biosecuritate si bunastare a animalelor in exploatatiile pe care le detin. Teoria e simpla, practica…Daca in utima perioada s-au diminuat neregulile in ceea ce priveste siguranta alimentara, problemele apar in zona banilor. Iar problemele sunt cauzate de unii intermediari care, pur si simplu, se dovedesc a fi escroci. Astfel, tot mai multi mici fermieri reclama faptul ca au furnizat animale unor intermediari, fara a fi platiti. Conform reclamatiilor, metoda e simpla: intermediarul cumpara un numar mic de animale, de obicei, porci. La intocmirea documentelor, acesta garanteaza cu un instrument bancar cu scandenta, de exemplu, un bilet la ordin. Pentru a castiga increderea fermierului, intermediarul efectueaza plata sau primul rand de plati, dupa care cumpara un numar mare de animale garantate identic, dar pentru care nu se mai gaseste disponibilul bancar, la data scadentei. Potrivit lui Marcel Cucu, membru in Consiliul Director al Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania, la nivel national, sute de firme care-si pacalesc partenerii de afaceri dau anual tepe de sute de milioane de euro si pot fi acuzate ca submineaza economia nationala. Declaratia a fost facuta in cadrul unei conferinte de presa sustinuta la MADR, evidentiindu-se faptul ca exista o bogata documentatie atat la Parchet, cat si la politie sau la Garda Financiara. Marcel Cucu a adaugat: Nu sunt afectate doar firmele care sunt pacalite. Exista un intreg lant de plata care este afectat. Ferma respectiva nu mai poate face plati la partenerii de afaceri, care si acestia sunt afectati. Mai mult, in cazul intrarii in insolventa, firma respectiva nu mai poate plati taxele la bugetul de stat, eventualele investitii sunt anulate, iar angajatii raman pe drumuri. Fermele mijlocii si mici sunt mult mai vulnerabile decat cele mari. Patronii unei ferme mici pot fi distrusi pe viata de un astfel de intermediar escroc. Multi dintre ei si-au vandut tot ce aveau pentru a pune pe picioare afacerea pe care si-au vazut-o distrusa, dupa o astfel de tranzactie in care au fost pagubiti. La data conferintei de presa desfasurate la inceputul lunii februarie, fostul ministru, Valeriu Tabara, adauga, intarind cele afirmate de reprezentantul LAPAR: Companiile trebuie sa verifice foarte atent bonitatea si istoricul partenerilor de afaceri. Firmele mari fac asa mereu. Numai prin respectarea contractelor castigi respect si poti, de exemplu, sa iesi pe pietele internationale si sa ai succes acolo. Marcel Cucu atragea atentia ca este foarte important pentru reusita operatiunii ca aceste escrocherii sa fie concentrate intr-un timp scurt, pentru ca victimele sa nu poata lua cunostinta una de la alta. Plata initiala efectuata corect ii creeaza escrocului o proba in fata organelor de cercetare, conform careia nu constituie inselatorie un astfel de accident de plata, ci a fost o pura intamplare", a precizat oficialul LAPAR. Alta metoda presupune infiintarea unei firme pe numele unei persoane in varsta, care locuieste intr-o zona izolata. Firma intra in faliment odata ce trebuie sa faca niste plati mai consistente, dar banii incasati pe marfa intermediata sunt transferati catre adevaratii patroni care fug in strainatate, dupa ce au strans mai multe milioane de euro. Pana la impunerea taxarii inverse la plata TVA-ului, paguba adusa bugetului de stat era de 500 de milioane de euro anual. Probleme si pe linia justitiei In momentul de fata, sunt numeroase dosare inaintate spre instantele judecatoresti. Lentoarea actului de justitie, insa, pagubeste direct. Atata vreme cat dosarele, din mai multe zone ale tarii nu se conecteaza, fiecare organ de ancheta sau instanta sunt induse in eroare. Intarzierile in aceste dosare ii creeaza timpul necesar faptasului sa-si puna la adapost banii, iar cei pagubiti nu au posibilitatea sa intre in posesia sumelor cuvenite", a mai afirmat Marcel Cucu. In plus, avertiza Cucu, este dificil ca investitorii cinstiti sa beneficieze de o siguranta a afacerilor, cat timp instrumentele bancare sunt considerate doar promisiuni si nu obligatii de plata. In plus, statul considera ca un agent economic pacalit nu este exonerat de raspunderea de a plati contributiile la bugetul statului pentru sume care nu mai reprezinta venituri reale. Astfel, patronul pacalit este obligat sa plateasca TVA-ul aferent si impozit pe profituri care, de fapt, nu exista. ªi fostul ministru Valeriu Tabara considera ca, desi reforma in justitie a rezolvat o parte din probleme, mai sunt multe de facut. Problema este ca lentoarea cu care se deruleaza procesele, care se intind uneori pe multi ani de zile, pana la prescrierea faptelor comise, creeaza un sentiment de neincredere in randul oamenilor de afaceri., a concluzionat acesta.